Sa escaladezi sau sa nu escaladezi.

 

De peste un secol, turistii au urcat pe flancurile abrupte din Uluru fara sa se intrebe daca nu cumva pe aborigeni ii deranjeaza escaladarea acestui monolit sacru pentru ei.Cand cineva a pus aceasta intrebare in cele din urma, raspunsul s-a dovedit a fi pozitiv.Bastinasii, care au luat Uluru in proprietate in anul 1985, au pus indicatoare prin care le cereau turistilor sa nu mai escaladeze stanga,dar aproximativ o treime dintrei cei 350.000 de vizitatori anuali au ignorat aceasta rugaminte.Guvernul i-a in considerare posibilitatea de a interzice escaladarea si de a impune restrictii suplimentare in vederea protejarii parcului de agresiunea turistilor.Escaladarea nu e nici macar atat de placuta, mai degraba un mod antrenant de a pierde, transpirand, 1500 de calorii intr-o jumatate de ora.Urcusul este foarte abrupt si expus, infricosator pentru cei care se tem de inaltimi, iar stresul a provocat cateva atacuri de cord.
In medie, avem anual cel putin un deces aici, fie din cauza unui infarct, fie pentru ca s-au abatut de la traseul marcat. Pana nu de mult, la baza monolitului erau puse cruci in memoria celor maju1u
orti, servind si ca avertisment ironic,serveau si ca provocari pentru turistii care se fotografiau intre ele inainte de a incepe sa urce. Cea mai mare dificultate in escaladarea stancii este ca, practic, nu o mai vezi.Intrucat masa ei se afla sub picioarele tale unde nu mai poti resimti puterea si mistica pe care le emana.Plimbarea linistita de 9.7 km in jurul bazei este mult mai relevanta pentru dimensiunea, forma, textura si caracterul monolitului ce se ridica aproape perfect vertical din scoarta desertuluil

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *